Cel mai vechi teatru national din tara a ajuns la un nivel de degradare fizica si morala, mizerie si decadenta maxima. Masinistii, costumierii, manuitorii la decorul de pe scena lucreaza in conditii infernale. Daca in mod normal, spatiul teatral ar trebui sa fie un loc special care sa fie dedicat frumosului arhitectural, al jocului ludic, realitatea zilelor noastre de la Nationalul iesean este dominata de un decor plin de praf, daramaturi sau toalete insalubre. Desi au incercat sa-si ceara drepturile la actuala conducere, s-au lovit de indiferenta acestora. Directorii Hadji-Culea si Carauleanu resping acuzatiile si acestia considera ca totul este din cauza faptului ca teatrul este in santier, bugetul este sarac si, in plus, unii angajati nu sunt obisnuiti cu munca.